AutorDorina Nemtanu, Scoala Gimnaziala ”Constantin Parfene”, Romania
- Vârsta: 13 - 15
- Ore: 2 - 3
Introducere
Activitățile sunt organizate utilizând metodologia Flipped classroom, bazată pe citirea în tandem a materialelor, folosind platforma Readtwinning și organizarea unei dezbateri pe tema „Utilizarea hidrogenului ca combustibil: avantaje și dezavantaje”: elevii analizează datele, construiesc argumente și exprimă idei. Apoi, elevii identifică efectele poluării aerului din cauza produselor gazoase de ardere din zona în care locuiesc
Obiective de învăţare
- să analizeze textele, să organizeze conținutul și să sintetizeze ideile principale, să identifice cauzele și efectele utilizării hidrogenului ca combustibil;
- să gândească critic și să construiască argumente folosind structura: enunț, explicație, ilustrare, impact;
- să comunice argumente pro sau contra într-o dezbatere privind utilizarea hidrogenului drept combustibil, folosind informații științifice primite la Hidrogen, precum și pe baza schimburilor de informații folosind platforma Readtwinning;
- să reflecteze și să exprime opinii, idei, făcând conexiuni cu propria reprezentare despre problemele de mediu, înțelegerea punctelor de vedere ale celorlalți, revizuirea propriilor idei;
- să coopereze și să învețe de la colegi.
Proces
1. Etapa organizatorică: Elevii sunt organizați în tandemuri de lectură pentru a studia materiale pe platforma Readtwinning (linkurile 1-3). 2. Construirea argumentelor: Tandemurile sunt împărțite aleatoriu pentru a construi argumente pro sau contra cu privire la utilizarea hidrogenului drept combustibil. Aplicând informațiile de clasă din tema Hidrogen, folosind materialele de studiu, tandemurile trebuie să organizeze datele pe argumente folosind platforma Readtwinning. Structura fiecărui argument se încadrează în structura: enunț, explicație, ilustrare, impact. Profesorul sprijină munca elevilor, ajutându-i să interpreteze corect datele, din punct de vedere științific. Tandemurile cu argumente „pro” precum și tandemurile cu argumente „contra” sunt apoi unite în două echipe. Noile echipe formate analizează toate argumentele, prioritizează și decid ce și cum ar trebui folosit în timpul dezbaterii. Trei comunicatori din fiecare echipă sunt desemnați pentru a participa la dezbatere. 3. Pregătirea formatului de dezbatere: Profesorul prezintă elevilor formatul dezbaterii: rolul comunicatorilor, modul de contra-argumentare, interacțiunea echipelor, importanța limbajului folosit, precum și a limbajului nonverbal. 4. Dezbatere: Dezbaterea este organizată după modelul World School Style Debate (link nr. 4). Doi elevi sunt desemnați să urmărească performanța echipelor folosind o grilă de evaluare care conține elemente atât pentru utilizarea datelor științifice, cât și pentru coerența raționamentului și a comunicării. Comunicatorii celor două echipe prezintă propriile argumente și interacționează între ei după regulile prezentate. Elevii sunt invitați să exprime idei despre procesul de dezbatere. Profesorul prezintă concluzia. 5. Reflecție și aplicare: Elevii primesc 2 videoclipuri pentru vizionare înainte de lecție (linkurile nr. 5 și 6). Profesorul subliniază că problema utilizării hidrogenului drept combustibil este foarte actuală, în contextul problemelor de mediu ale societății, din cauza produselor gazelor de ardere. Lucrând în primele tandemuri, elevii identifică efectele asupra poluării aerului din cauza arderii combustibililor în zona în care locuiesc și propun aspecte de limitare a acestora, din două perspective: factori de decizie și cetățeni. Fiecare tandem prezintă ideile altor elevi. Folosind diferite instrumente, elevii sunt invitați să creeze o „carte” sau un afiș pe tema „Cum arată lumea de mâine” în două scenarii diferite: unul pozitiv și unul dramatic, în funcție de comportamentul oamenilor față de problemele de mediu.
Instrumente şi echipamente
- Tablete, videoproiector, laptop
- Book creator, Story Jumper, Pixton Comic Maker
- Platforma ReadTwinning